miercuri, 4 noiembrie 2020

Fiți albine. Culegeți cele bune!


Vă salut cu gând mulțumitor, că încă sunteți aici și răsfoiți acest blog.          

Timpul a trecut. Și a fost doar aducător de întărire, încredere și curaj. Revin către voi de această dată, tot din Atelierul nostru de familie, cu scurte rețete care ne însoțesc pe noi zilnic. Pentru că așa a fost întâmplarea ca micuța noastră Natalia să ne arate calea către simplitate. Da, simplitatea despre care vă povesteam la începuturile acestui blog. Cea pe care cu timpul am pierdut-o, din prea plinul acestei lumi, din prea multa libertate, prea deasa grijă a vieții și din prea puținul nostru discernământ.

Oamenii fac greșeli. Dar oamenii care și le asumă, mai urcă o treaptă pe scară și mai descrețesc puțin fruntea brăzdată de neputințe.

Așadar, revenim, cu chip înseninat și mulțumitor și ne dorim să continuăm aici, alături de voi, povestea noastră de dragoste.

Ne-am dorit la un moment dat altceva: să nu uităm scopul și durata vizitei pe acest pământ. Pentru că suntem călători. Frumos și artistic sună, dar când te lovești de adevărul acestui “călători”, te trezești și nu poți decât să mergi înainte.

Am căutat informații în multe locuri. Unele m-au mulțumit, altele m-au descurajat. Era un timp în care credeam că simplu înseamnă mai multă muncă. Și asta pentru că internetul abundă de informații despre alimentația sănătoasă, raw, vegană, vegetariană și sub toate chipurile și formele. Și pentru a culege aceste informații și a le pune în aplicare este nevoie de timp. Fix ce mamelor le lipsește câteodată. Dar apoi am dat peste simplitate. Acest cuvânt care, numai rostindu-l, mă duce direct la mâna de pământ din palma bunicii. Acel pământ care se sfințește numai cu muncă. Dar parcă o muncă care te înalță.

Despre simplitate scriu mulți. Însăși Biserica Ortodoxă ne învață despre ea. Dar urechile care aud, trebuie să coboare cuvântul în inimă, să îl îmbrățișeze cu dragoste și să îl pună în aplicare. Drumul e lung, anevoios, dar atât de aducător de pace.

Am înțeles o dată pentru totdeauna (Sper!) de la proprii copii, că nimeni, niciodată, nu îmi poate înlocui intuiția maternă, dragostea și priceperea de mamă, care numai de la Bunul Dumnezeu vine și numai prin El se desăvârșesc toate. 

Fiți albine. Culegeți cele bune!


Sursă foto: internet

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu