Mănăstirea Putna - 550 de ani

Astăzi, 10 iulie 2016 se împlinesc 550 de ani de când Sfântul Voievod Ștefan cel Mare a pus piatra de temelie a Mănăstirii Putna, întâia sa ctitorie și cea care avea să îi fie și necropolă.

În acești 550 de ani, sfântul lăcaș monahal ortodox, supranumit de Mihai Eminescu „Ierusalimul Neamului Românesc”, a fost unul din cele mai importante centre religioase, culturale și artistice din țară, în care s-a săvârșit necontenit Sfânta Liturghie.

Despre începutul mănăstirii, manuscrisul Letopisețului de la Putna II ne spune: „În anul 6974 ‹1466› iulie 10, s-a început să se zidească, cu ajutorul lui Dumnezeu, Sfânta Mănăstire a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, la Putna”.

Prima obște a Putnei a fost adusă de la Mănăstirea Neamț, în frunte chiar cu starețul acesteia, arhimandritul Ioasaf, care va fi primul stareț al Putnei. Biserica, ridicată pe o veche vatră sihăstrească, a fost sfințită în 3 septembrie 1469.

În 1484, mănăstirea este devastată de un puternic incendiu. Este refăcută de ctitorul ei, care va fi înmormântat aici după ce trece la cele veșnice în 2 iulie 1504.

În acestă zi a aniversării a 550 de ani de la punerea pietrei de temelie, IPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților va săvârși Sfânta Liturghie împreună cu un sobor de clerici „născuți” în viața monahală la Putna, care în prezent se află în mănăstire sau cu ascultare în alte mănăstiri. Cu acest prilej vor fi sfințite și noile clopote ale mănăstirii.