Se afișează postările cu eticheta recomandare carte. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta recomandare carte. Afișați toate postările

luni, 16 noiembrie 2020

Recomandare de carte: Pollyanna- jocul bucuriei

Pollyanna. Un copil plin de bucurie și mulțumire. Un copil rămas orfan, dar iubit de toată lumea. Un copil care vine în casa mătușii sale, Miss Polly, cu încrederea că va fi iubită și ocrotită. Ea știe să mulțumească, să ierte și să găsească bucurie în fiecare gest, lucru, activitate, întâmplare. 
Așa este ea, Pollyanna, o fetiță care schimbă lumea, cum de multe ori se întâmplă. 

Cartea lui Eleanor H. Porter nu mai are nevoie de prezentare. O știu foarte mulți, aș îndrăzni să spun că toată lumea o știe. Pentru că atât în România, cât și peste hotarele țării, ea a fost și este citită de oameni mari și oameni mici. Eu am aflat despre ea de la prieteni. Apoi am găsit-o tot mai des pe rafturile librăriilor, dar am împrumutat-o de la bibliotecă, ca să o citesc. Însă, din dorința de a reveni asupra poveștii, am cumpărat recent toate volumele.


Pollyanna Whittier, o fetiță de numai 11 ani, pistruiată și cu părul roșcat, care nu crede despre ea că ar fi frumoasă sau deosebită, vine să răstoarne și să schimbe viața mătușii sale, învățând jocul bucuriei pe ea și pe cei din satul Beldingsville. Un joc simplu, aducător de vindecare. 

Jocul Pollyannei este așa:
   "(...)
    - Am început cu niște cârje care au venit într-un pachet misionar.
    - Cârje!
    - Da. Înțelegi, eu am vrut o păpușă, iar tata le-a scris pentru asta; dar când a venit pachetul, doamna a spus că nu venise nici o păpușă, ci doar niște cârje mici. (...) Și atunci am început jocul.
    - Trebuie să spun că nu văd nici un joc în treaba asta, nu, deloc! declară Nancy, aproape îmbufnată.
   (...)
    - Prostuțo! Păi, pur și simplu, să te bucuri că nu ai nevoie de ele, spuse Pollyanna, triumfătoare. Vezi ce ușor e - când știi cum?"

Jocul Pollyannei nu este atât de simplu atunci când ești tu însuți jos, departe de tine și de Dumnezeu. Dar farmecul lui este să joci. Atât. Și pe măsură ce joci, începi să vezi. Ce? Viața. 

Vă recomand să citiți povestea Pollyannei, cuprinsă într-un buchet de 5 volume pline de învățătură și care prezintă evoluția ei de la 11 ani până la vârsta căsătoriei, timp în care ea se dăruiește tuturor ca prietenă, nepoată, soție, mamă și ajutor celor cunoscuți și necunoscuți. Lectura se parcurge ușor, este accesibilă atât copiilor, cât și adulților. 
Pentru mine, această serie de cărți depășește teoriile de mindfullness. Este simplă și asta o face valoroasă. 

Cărțile, tipărite de mai multe edituri precum Sophia, Metafraze, Nepsis, se găsesc și la bibliotecă, dar și în librăriile fizice și cele online sub următoarele titluri:
Pollyanna- jocul bucuriei
Pollyanna- domnișoară
Pollyanna- flori de portocal
Pollyanna și comorile ei
Pollyanna- datoria de onoare

"Vezi ce ușor e - când știi cum?" Merită să încerci!

luni, 25 aprilie 2016

Recomandare carte: Pedagogia poveștii. A fost odată, pe când poveștile nu aveau televizor...


Cine mă cunoaște, știe că sunt „fan”... al părintelui Constantin Necula.

Da știu, părintele e criticat și contestat în diverse medii pe care nici măcar nu merită să le amintesc acum. Dar pe cât se încearcă „discreditarea” sa, părintele e iubit și dorit a fi ascultat și citit. Dovadă stau mulțimile de oameni care umplu sălile de conferințe, sau mai bine zis mulțimile de oameni rămași afară până în adânc de seară spre noapte, datorită spațiilor neîncăpătoare.

Recent a apărut la Editura Agnos o nouă carte a părintelui, numită Pedagogia poveștii. A fost odată, pe când poveștile nu aveau televizor...

Aflând de noua apariție editorială am cautat și mi-am achiziționat-o.

Citind, am aflat ce sensuri uimitoare dă părintele Constantin poveștilor copilăriei mele: Capra cu trei iezi, Povestea lui Harap alb și Fata babei și fata moșneagului.

Părintele are curajul să readucă în atenția părinților și a profesorilor poveștile fără seamăn a lui Ion Creangă, „la vreme de nebuloasă reformistă din școala românească”.

Nu vă zic mai multe, ci doar vă recomand ca înainte de lecturarea acestei cărți să recitiți cele trei povești menționate mai sus.

Lectură cu folos!